Dejunul nostru cel mic. De la Tnuva…

Eu nu sunt un om radical. Ba as putea spune ca sunt chiar mai tolerant decat media. Nu am nici un fel de ranchiuni sau acreli contra ungurilor, tiganilor, homosexualilor, extraterestrilor, femeilor la volan, blogarilor, jurnalistilor etc. Imi dau cu parerea numai in domeniile pe care le stapanesc si imi dau toata silinta sa impartasesc tuturor cunostintele mele. Per total… nu am nimic cu nimeni. Dar cand sub ochi im pica asa ceva innebunesc.

Ok, am inteles ideea campaniei, ca lactatele la micul dejun sunt ceva… sanatos (e drept, printre multe alte chestii) si ca “hai sa vedem ce fac oamenii obisnuiti cu lactatele la micul dejun” dar reteta de fata, ca si inca unele de pe acolo, imi suna a “cheezburger cu cartofi prajiti si cola light”. Paine, salam, prosciutto si… iaurt ? Fructe de mare si… iaurt (din poza arata ca si cum ar mai fi fost mancate odata) ? Sanatate curata… NOT ! Partea buna e ca daca in unele din retetele de acolo inlocuiesti iaurt cu alte lichide tot iese bine asa ca pot participa cu succes si la o campanie Coca-Cola, Dorna sau, de ce nu, Stalinskaia.

Ca si “disclaimer”: nu am nimic cu Tnuva, chiar folosesc din cand in cand produse d-ale lor (cand nu gasesc Napolact, hehe), nu am nimic cu Arhi (il “citesc” zilnic) si nici cu Visurat (pe care il citesc… saptamanal). Am ceva cu retetele care promoveaza un mic dejun horror.

Senzational. Emo ucigas…

Aflam de la Mediafax ca un tanar si-a ucis fosta prietena. Nimic special in galeria de shockin news de pe la noi. DAR… presa pune din nou etichete acolo unde nu se pricepe. Sa vedem…

Fapte: un tanar nu poa’ sa suporte ca prietena lui a ajuns in stadiul de “fosta”. Intrucat a functionat principiul “ramanem prieteni” a chemat-o pe la el, a servit-o cu un suc, o cafea, un taiat de carotida… ca intre tineri. Pune mana apoi pe telefon si suna pe un prieten sa vina pe la el (motivul n-a contat) si el pleaca cu bicicleta fetei. Prietenul care vine o gaseste pe fata, politia il gaseste pe jack the ripper pe la periferia orasului… in fine, case dismissed.

Noroiul: inca din titlul ne izbeste eticheta “Un tanar emo…”. Legatura intre “emo” si “i-a taiat gatul din gelozie” este absolut inexistenta. In reportaj un nene de la politie declara important: “Se pare ca are niste tendinte… emo”; alt nene: “genul de om..aa.. negativist.. greu de.. abordabil…”. Lovitura de gratie “Din cate au discutat cu el anchetatorii sustin ca tanarul ar face parte din randul tinerilor emo [...]“; pe ce-si bazeaza “sustinerea” ? Simplu – tanarul are acelasi comportament si aceleasi preferinte. Genius !

Deznodamant: eu sunt cel mai pesimist om pe care-l cunosc. Deasemenea sunt un nesociabil notoriu, cu greu putand cineva sa ma traga afara din cochilie. Din cand in cand ma imbrac si in negru… Oare sunt emo ?!?!

My point is: eticheta este pusa fix degeaba si cu scopul de a atrage “un semnal de alarma” asupra curentului, inofensiv de altfel. Nu e nici o legatura intre cum se imbraca, ce asculta, cum se machiaza si faptul ca baga cutitul in oameni. Este o biata crima pasionala la 16 ani, un copil care si-a pierdut mintile odata cu prietena si care a facut un pas mare intr-o directie complet gresita. Sunt gata sa bag mana in bricheta ca nici macar premeditare nu a fost…

Lectura suplimentara: ce e emo si de ce oare om fi suparati pe copii astia tristi cu freza in ochi ?

Instructiuni de montaj…

Evident, dupa Renovarea la Faţă nu poate sa vina decat Mobilarea la Faţă. Pentru aceasta ne-am deplasat la IKEA c-am auzit ca e trendy sa iei mobila d-acolo. Si ca sa nu cumva sa fim contra curentului, am platit o suma considerabila pe o gramada de mobilier + transport.

Fiind prima data cand cumparam mobila de la suedeji m-a socat acuratetea manualelor si simplitatea cu care se asambleaza cam tot (pe alocuri iti mai trebuie niste muschi, o bormasina, surubelnita etc, dar in general iti dau de toate in pachet). Mare atentie, daca va luat canapea Karlstadt vedeti ca instructiunile de asamblare sunt in cutia husei (pentru ca husa se achizitioneaza separat).  In fine, nu asta e subiectul…

Subiectul este o stire peste care abia am dat (desi dateaza 2005) conform careia IKEA sunt acuzati de… discriminare in instructiunile de utilizare. Ce dicriminare ? Pai cum, in schitele alea apar numai barbati ! Tin totusi sa fac precizarea ca in manualul de asamblare al unui sifonier PAX (cu care am avut placerea sa ma lupt in week-end) apare si o femeie care mai tine de o placa, mai sta pe o scara…

Enjoy !