Oh well, iata-ma si pe mine, un hater adevarat, hate-uind ca tot hateru despre Vama Veche. De fapt, privirea mi-a fost atrasa de o petite veeeeeeche veche despre trotuaru ala fancy turnat prin mijlocul Vamii (adica pe care poti merge de la Frontiera la Expirat fara a te umple de noroi). Anul trecut am prestat si eu despre Vama, deh! cu o gasca noua de oameni de pe litoral (de origine litoralica adica…). Cu toate ca nu sunt vreun expert, iata si opinia mea despre acest fenomen:
Vama Veche e cea mai scumpa statiune de pe litoral
Sa dau in balbaiala daca va mint! Este AL DRACULUI de scumpa. Sa luam un exemplu: acel sopron numit Expirat, singurul loc cu muzica decenta (cu toate ca expirata) din acest “resort”. Am cerut un whisky si un mojito*. 35 de lei. Mai cititi odata: TREISHCINCI DE LEI. Asta face 20 de lei mojito si 15 lei un strop de Jameson in paharu meu. Odata demult, anul trecut, am cutezat sa vizitez legendara cherhana, acel loc dupa care suspina toti vamaiotii si unde simt ei in parul de pe / dintre picioare briza marii. Trei sobe amarate scoase pe nisip, o bucatarioara infecta, pesti cu burta la soare pe plite si un nene cu alura de aurolac, mort de beat, tocand legume… Doi chefali – 100 de lei. E business? E busines!
Vama Veche e plina de gunoaie
Ziua in amiaza mare, pe plaja, am observat un fenomen interesant: hipnoza in masa. Gloata se aduna, isi intinde cearceafu, se dezbraca (unii mai mult decat trebuie) si se intind. Ii hipnotizeaza la maxim muzica de la terase, berea de nu-stiu-unde, țâțele goale, cert e ca ei nu mai baga de seama ca sunt in mijlocului unui camp de pahare de plastic, stiuleti de porumb, seminte, mucuri de tigara, ambalaje de inghetata sau pungi de plastic. Pur si simplu ei cauta un loc unde sa-si bage degetele in nisip, sa se uite la marea plina de alge (nu intotdeauna sunt gunoaie, depinde la ce ora te duci) si sa zica “ce liber sunt ba coaie, sunt in Vama. Eden, nu altceva”.
Vama Veche e un loc romantic
Cati dintre voi nu suspinati feminin la auzul susurului dulce al marelui muzician al neamului care-i da si suspina cu Vama Veche, cu mare, cu corturi, cu libertate, cu desfrau? Recunoasteti ca e o placere vinovata a voastra ca iarna sa puneti caseta cu “…saruta-ma-n ureche” si sa plangeti incetisor, nostalgicilor! Ei bine, mi-a fost dat sa vad cea mai romantica chestie vazuta vreodata de ochii mei – rasaritul in Vama Veche. Da, e ceva… oniric. Am vazut doi tineri, un el si o ea, stand pe malul marii mana in mana, tampla in tampla privind discul inflacarat iesid din ape. Erau ei si marea. Atunci, in jurul meu, totul s-a transformat in liniste. Muzica a disparut, lumea din jurul meu s-a estompat, erau doar ei doi cu iubirea lor si cu mine pe post de observator. Am zabit usor, melancolic, invidios un pic pe acel moment al lor. Acel moment in care ei doi stiau numai de ei, vedeau numai vapaia rosietica dezmiardand valurile si auzeau numai clipocitul apei retragandu-se in larg. Si pe baiatu care-si bora intens matele langa ei dupa o noapte de prafuiala in sopron. Si pe gloata de betivani care continuau racnetele pe plaja. Si pe baietasii care-si plimbau cainii si culegeau scoici hahaind in iphone ca “da coaie, am fost in expirat, suuhuhuhuper misto, sunt beat pula”. Si mi-a trecut invidia…
Concluzia despre Vama Veche
Nu statul a distrus-o. Aceasta localitate nu a fost calcata in picioare de doamna Udrea care si-a facut trotuar. Nu cocalarii si pitipoancele au intinat aceasta bucatica de paradis. Nu manelele au tulburat coloana sonora a “noptilor din Vama”. Acest petic de Romanie a fost pur si simplu distrus de civilizatie. De “spiritele libere” care au venit atrasi de promisiunile fugare ale “libertatii de Vama” si a femeilor desfranate (shit you not! daca stai un pic si compilezi tot ce auzi ai crede ca in Vama ai 100% sanse sa ti-o pui bine de tot in maxim 7 zile. Evident, acest lucru este posibil. La naiba, e chiar foarte probabil, dar trebuie sa ai niste standarde foarte… lejere).
Dragi “vamaioti”, trebuie sa acceptati ca Vama voastra nu mai exista si sunt foarte slabele sanse ca ea sa mai existe vreodata. Pur si simplu va trebui sa va gasiti un allt loc plin de liniste in care sa ascultati marea in scoica si sa va odihniti mintile creatoare.
*whisky, pentru ca eu nu beau bere. Mojito pentru prietena. Care nu bea bere.
