Tag Archives for fun

Epopeea ING HomeBank…

Totul a inceput cu un telefon primit in timp ce eram la cumparaturi. O voce tanara si feminina imi spunea ca la un moment dat am completat un formular la ING si d-acolo are numarul meu de telefon si ma intreba daca nu cumva vreau un card la ING. Fara costuri. Cu HomeBank. Moca sase luni! Cumva toate astea se potriveau cu o schema de-a mea de a economisi niste bani asa ca am zis “De ce nu?!” si am asteptat sa fiu chemat dupa card…

Continue reading →

Fun cu accidente…

Si cum veneam eu alene pe soseaua Pantelimon, cu gand sa ajung acasa si sa-mi vad de filmu de duminica seara, iata ca Dacia din fata mea da semne de moarte si se opreste. Franez usor, dau semnal, ma uit in oglinda sa nu vina nimeni pe banda din dreapta si… jdaaaaang! parbrizu se umple de stele verzi, ponei roz dansau in fata ochilor, intunericul d-afara se face si mai intuneric, timpul se dilata, lumina se curbeaza, spatiul se contracta si de ce pizda ma-tii n-ai belit ochii in fata cand abia ai plecat de la stop pe banda 1…

Masina se goleste de pustime, maxim 20 de ani bucata si cacati pe ei de sperietura. Ma dau jos, ma uit la spatele odorului meu (odoru mai mic – masina) si-mi zic “eh, nu-i grav”. Ma aplec un pic sub ea – e grav. Ma duc la gloata ce statea in juru masinii. Soferu ma ia de departe cu glas plangaret “seeefuu imi pare raaaaau seeefuuu”. Oftez si zic “ce facem ma, toata lumea franeaza numai tu mai cu mot ai tinut sa-mi faci pulbere bara mea nou nouta”. Copilu mai avea putin si plangea cand a inceput sa se uite mai atent la masina lui a caruit bot frumos, ascutit, de Focus, a fost redus la un bot anost si plat de Tico. Trag masina mai aproape, ii cer un numar de telefon, il iau la bani marunti – permis? RCA? Slava Domnului, are de toate.

Nu sunt un om incrancenat, iar de obicei incerc sa vad partea buna a lucrurilor – putea sa ma loveasca si mai rau sau, (cine stie?) sa conduca un camion, nu un Ford Focus. De aceea am lasat in plata domnului Politia, oricum nu ma ajuta cu nimic sa ia baiatu amenda si sa completez un maldar de hartii pe care oricum le completam la “amiabila”. “Hai",ii zic,”te sun mai incolo sa-ti zic cum facem…”

Astra Asigurari are un singur centru permanent de constatari – pe Armeneasca 3. Restul sunt imprastiate prin toate cartierele capitalei pe la diverse service-ul, deschise prin rotatie cate unu in fiecare zi a saptamanii. Luni dimineata la ora 9 jumate eram la minunea de centru de constatari, inghesuindu-ma sa-mi iau si eu niste formulare. Dupa ce-am completat asiduu l-am asistat si pe colegul meu de suferinta, care era la prima experienta de genul asta. Sa ai permis de trei zile si deja un accident la activ – nu-i rau, nu-i rau deloc. Am dus formularele la receptie. Am primit un bon. Pe bon scria B19. Pe panou scria ca la constatare sunt P4, P5, P6 si se pregatea P7 (P vine inainte de B, pentru ca aia cu P au programare facut pa internet si au Prioritate gen). S-a facut ora 11. Apoi 12. Apoi 12:30, ora la care nu se mai elibereaza bonuri pentru ca… nu mai e loc in ziua asta (cred ca ajunsesera pe la B40). Apoi 13. Apoi 14. Pe la 14:15 vedem cum pe ecran apare… “A fost preluat bonul B19 la biroul nr. 8”. Uraaaaaaaaaaaaaaaaa… am dat navala in birou si-n 25 de minute conduceam in drum spre casa, cu programare pentru service deja facuta.

Sa socotim: ne-a luat circa… 15 minute sa completam formulare. Ne-a luat 5 minute sa stam la coada sa le depunem. Ne-a luat 20 de minute pentru constatare (cu tot cu poze). Total 40 de minute utile si 4 ore asteptare… Eficienta la maxim.

Fun fact: cand semnam ultimele hartii un agent de constatare din birou face o remarca: “Bai da’ ce e atat de liber azi, am ajuns doar la numarul 25?!”. Muriti, ba!

S-a dus galagia noastra…

Cica vine o lege conform careia poti sa primesti amenda daca sforai vartos sau te basesti mai cu spor dupa ora 22:00 fara acordul scris al vecinilor. Pe bune, uite aici.

In sfarsit pot sa chem politia peste pensionaru de deasupra (sau dedesubt, cine mai stie?) care isi da televizorul mai tare sa aud eu stiri la 6 dimineata.

Galanterii pe stadion…

Aseara a fost caft mare la Ploiesti pe stadion. Un suporter a intrat pe teren ca-n curtea lu ta-su, s-a plimbat o distanta considerabila, a ajuns langa un jucator si l-a ofilit cu una peste bot. Alti trei colegi de echipa ai ofilitului au sarit sa-i ia lumina atacatorului si, din cate am inteles, au si reusit partial. In timp ce comentatorul de la postul meu preferat de radio transmitea stirile cu sufletul la gura, au inceput sa se auda in fundal varii pocnituri, semn ca atmosfera devine incendiara la propriu. S-a folosit tonul grav, s-au folosit expresii precum “atacat miseleste”. In fine, a fost yet another day pe un stadion romanesc…

Continue reading →

La spalat de masina…

Spalatul masinii este un eveniment care se intampla rar, mult mai rar decat mi-as dori. Se intampla atunci cand deja nu pot sa deschid usa fara sa-mi ramana urme de jeg pe mana, atunci cand nu mai vad bine prin geamuri, atunci incep sa ma gandesc ca masina mea rosie nu mai rosie ci un fel de gri pastelat. Cu ocazia concediului am adunat tone de “moloz” pe ea asa ca, intr-un final, am dus-o la spalat.

Continue reading →