Tag Archives for emo

Superoferta…

Ca orice om posesor de casuta de mail, dimineata imi fac curat in inbox-ul plin de spam. Ce ma distreaza este ca asta fac si cand ajung acasa: deschid cutia postala, arunc pliante de la Hypermarketuri, oferte de “instalatori seriosi”, oferte de tot felul… Cum ar fi oare sa gasesc oferta de Carrefour in inbox si o oferta de “grow your penis” in casuta postala? Mmm… Ar fi ceva prea tare… Dar in fine, I digress…

Azi trona in inbox un ditamai mesajul: “Vrei un PC care sa-ti semene?”. Waaaaait a second. Cum adica “care sa-mi semene”. Si de aici trenuletul gandurilor a plecat ciu-ciu down the fuckery rail… Cum adica sa-mi semene? Adica sa vreau un pc supraponderal? Ma rog, deja am unul. Sa-mi semene… sa fie depresiv, sa aiba mici complexe? Cum naiba ar veni asta? “Nu-mi place tema asta de ecran, ma face de 16:9 dar eu sunt 4:3. Schimba!”… Sa ofteze la fiecare click? xterm-> df -h /home.. .”offfff, mi-e lene sa calculeeeez”. Sa-si faca griji din orice? “Cum adica o sa faci upgrade la Gnome? Omg omg omg asta inseamna ca tre’ sa fac curat, sa sterg temporarele… Auzi dar sigur faci, da? Cand? Maine… Maine cam pe la ce ora? Hai zic, sa nu facem totul pe fuga ca iese naspa. Schimbi si tema de ecran? Poti sa pui meeting request ca sa stiu sigur… ?”. Sa fie intr-o vesnica indecizie? “Hm, sa scriu bitsii astia pe sectorul asta sau pe sectorul alalalt? Oare unde arata mai bine? Nu, nu, sa gandim eficient… Mmm… ACOLO! Da, la adresa asta. Ma, dar parca nu arata bine aci. Nu, arata de cacat, ii iau si-i mut in alta parte. Aaasa, aici e bine. Cum adica timeout?”. Sa fie si el alcoolic? “Mpopfhh… pprpreeermisssion.. ddeeednied.. 01001011101001001101003. 3? Bwahahahahaha <hac!> bwahahah!”.

Bai deja incepe sa ma sperie. De ce naiba as vrea un PC care sa-mi semene? Sa-mi ofteze ventilatorul de la sursa? Sa se taraie mouse-ul greu? Sa-mi bea mie din alcool? Nu vreau ma, plecati dreq cu oferta voastra d-aci!

Dar de ce ?…

Oare de ce nu mai fac poze ? Tot echipamentul sta in rucsac si asteapta sa fie scos la o tura… Sa fie ca nu mai chef ? Sa fie ca m-a invins in sfarsit cotidianul ? Sa fie c-am obosit ? Sa fie ca niciodata nu m-au dat pe spate pozele ce le faceam ? 

Nu e ca si cum n-as fi incercat… Mi-am luat chiar wide-ul ca sa incerc sa-mi schimb vederea asupra lumii, poate o sa-mi placa mai mult. Degeaba. De ce ? Sa fie din lipsa de peisaj ? Sa fie ca nu mai “vad” nimic ?  Sa fie ca totul mi se pare prozaic, monoton, uniform, gri ? 

De ce nu mai simt nici o placere cand scot aparatul din rucsac ? De ce nu-mi mai tresare inima cand aud sunetul de declansator ? De ce nu mai ard de nerabdare sa descarc pozele, sa le aranjez, sa le tot chinui pana ies cum vreau… ? De ce ma limitez la poze de familie (“fa si tu o poza, ai ditamai aparatu”) ?

De ce … ?

…si imi pare atat de rau…

Senzational. Emo ucigas…

Aflam de la Mediafax ca un tanar si-a ucis fosta prietena. Nimic special in galeria de shockin news de pe la noi. DAR… presa pune din nou etichete acolo unde nu se pricepe. Sa vedem…

Fapte: un tanar nu poa’ sa suporte ca prietena lui a ajuns in stadiul de “fosta”. Intrucat a functionat principiul “ramanem prieteni” a chemat-o pe la el, a servit-o cu un suc, o cafea, un taiat de carotida… ca intre tineri. Pune mana apoi pe telefon si suna pe un prieten sa vina pe la el (motivul n-a contat) si el pleaca cu bicicleta fetei. Prietenul care vine o gaseste pe fata, politia il gaseste pe jack the ripper pe la periferia orasului… in fine, case dismissed.

Noroiul: inca din titlul ne izbeste eticheta “Un tanar emo…”. Legatura intre “emo” si “i-a taiat gatul din gelozie” este absolut inexistenta. In reportaj un nene de la politie declara important: “Se pare ca are niste tendinte… emo”; alt nene: “genul de om..aa.. negativist.. greu de.. abordabil…”. Lovitura de gratie “Din cate au discutat cu el anchetatorii sustin ca tanarul ar face parte din randul tinerilor emo [...]“; pe ce-si bazeaza “sustinerea” ? Simplu – tanarul are acelasi comportament si aceleasi preferinte. Genius !

Deznodamant: eu sunt cel mai pesimist om pe care-l cunosc. Deasemenea sunt un nesociabil notoriu, cu greu putand cineva sa ma traga afara din cochilie. Din cand in cand ma imbrac si in negru… Oare sunt emo ?!?!

My point is: eticheta este pusa fix degeaba si cu scopul de a atrage “un semnal de alarma” asupra curentului, inofensiv de altfel. Nu e nici o legatura intre cum se imbraca, ce asculta, cum se machiaza si faptul ca baga cutitul in oameni. Este o biata crima pasionala la 16 ani, un copil care si-a pierdut mintile odata cu prietena si care a facut un pas mare intr-o directie complet gresita. Sunt gata sa bag mana in bricheta ca nici macar premeditare nu a fost…

Lectura suplimentara: ce e emo si de ce oare om fi suparati pe copii astia tristi cu freza in ochi ?

Pregatiri de concediu ?

Tre’ sa ma scol la ora h sa duc “animalu” la mama concubinei, sa finalizez cu bagaju, sa chem taxi, sa ajung la Baneasa, sa ma sui in avion, sa ajung la Bergamo, sa iau shuttle pana la Milano, sa iau trenul pana in Montreux… Panic is not the right word but it’s the first word that comes to mind.

Tre’ sa studiez ghidul de calatorie, sa vad ce vizitam, in ce zile, la ce ore ne trezim, “frate, dau o gramada de bani, nu-mi permit sa dorm !”, ce vedem mai intai, zurich, lausanne, interlaken… Stress is not the right word, but it’s the first word that comes to mind. Concediile ar trebui sa fie stresante ?!