Si gata, m-am mutat…

Mai tineti minte cand va ziceam ca ma mut ? Ei bine, am facut-o. Initial mi-am cautat eu un apartament prin blocul asta de la WordPress, colt cu Blogger, dar la un moment dat am zis ca pisica trebuie rupta si mi-am facut propria vila.

Asadar (rapait de tobe !) doamnelor, domnilor, domnisoarelor… Va invit in noua mea bucatarie – La Bucatarul Vesel.

Avem retete, avem poze, avem de toate. Pofta mare.

Cum a fost la show-ul lui Adi Hădean…

Intrucat nu mai fusesem pana acum la un show culinar m-am decis ca Adi la Casa Latina este un moment propice. Astfel, la ora 8 fix m-am prezentat insotit de my significant other (in continuare denumita generic Prietena) cu papilele si stomacele pregatite de festin.

Intrucat am fost cuminti si-am facut rezervare (nu cred ca se putea altfel) am primit cadou o masa fix langa usa (deh, doar doua persoane…). Plini de resemnare ne-am asezat si am cerut un meniu…

Continue reading

Rosii. Masline. Busuioc…

Nu sunt un creator de mancaruri. In toata viata mea din bucatarie nu cred ca am *creat* ceva, pur si simplu am citit reteta, am urmat reteta, am combinat reteta cu alta… dar niciodata nu am pornit de la zero. Pur si simplu nu e genul meu. Asa se intampla si cu reteta de fata – nu am creat-o eu. Am vazut-o la Jamie Oliver cand eram in cautare disperata de a gati ceva… de regim. Dupa episoade intregi de miel, porc, vita, spaghete cu chiftele si mozzarella (aici precipitatiile din gura mea au atins apogeul, in mod sigur sacrific o masa de dieta pe asa ceva) a aparut aceasta… amestecatura (ok, sa-i zicem “salata”). Simplitatea prepararii ar face pe oricine sa exclame intr-un “doooh !” urmat de o palma peste frunte. A fost genul de salata la care am zis din prima clipa “Asa ceva trebuie sa fac ! Ma duc sa iau busuioc”. Partea buna este ca am gasit busuioc. Parte proasta este ca salata a prins din prima la “public” si busuiocul proaspat se gaseste atat de rar…

Continue reading

Cum e la Mica Elvetie…

Dupa vizita in… marea Elvetie am ramas cu gandul la toate fineturile pe care le-am mancat acolo si toate vinurile absolut delicioase pe care le-am gustat in cea mai neutra tara din lume (da, in Elvetia, in zona lacului Geneva, am gasit niste vinuri excelente).  Intrucat cadourile sunt “sooooo last year” am decis ca nu avem o ocazie mai buna decat aniversarea noastra sa descindem intr-un local in care ne doream demult sa ajungem: Mica Elvetie.

Continue reading

Cum sa facem oua batute…

Oua batute

(reteta a fost postata si aici asa ca puneti mana si votati !)

“Jolly, esti un carcotas fara pereche”, mi-am zis dupa postul asta. “De ce nu pui mana sa faci in loc sa-i critici pe altii ? Arata-le tu cum se face !”. Asa ca m-am gandit ca in dimineata asta sa prestez un mic dejun pe care nu l-am mai avut de mult: oua batute.

Cand lumea aude de oua batute se gandeste automat la omleta, ceea ce este un pic gresit. Cu toate ca se fac dupa acelasi principiu rezultatul final difera. Si-o sa vedeti de ce…

Continue reading

Dejunul nostru cel mic. De la Tnuva…

Eu nu sunt un om radical. Ba as putea spune ca sunt chiar mai tolerant decat media. Nu am nici un fel de ranchiuni sau acreli contra ungurilor, tiganilor, homosexualilor, extraterestrilor, femeilor la volan, blogarilor, jurnalistilor etc. Imi dau cu parerea numai in domeniile pe care le stapanesc si imi dau toata silinta sa impartasesc tuturor cunostintele mele. Per total… nu am nimic cu nimeni. Dar cand sub ochi im pica asa ceva innebunesc.

Ok, am inteles ideea campaniei, ca lactatele la micul dejun sunt ceva… sanatos (e drept, printre multe alte chestii) si ca “hai sa vedem ce fac oamenii obisnuiti cu lactatele la micul dejun” dar reteta de fata, ca si inca unele de pe acolo, imi suna a “cheezburger cu cartofi prajiti si cola light”. Paine, salam, prosciutto si… iaurt ? Fructe de mare si… iaurt (din poza arata ca si cum ar mai fi fost mancate odata) ? Sanatate curata… NOT ! Partea buna e ca daca in unele din retetele de acolo inlocuiesti iaurt cu alte lichide tot iese bine asa ca pot participa cu succes si la o campanie Coca-Cola, Dorna sau, de ce nu, Stalinskaia.

Ca si “disclaimer”: nu am nimic cu Tnuva, chiar folosesc din cand in cand produse d-ale lor (cand nu gasesc Napolact, hehe), nu am nimic cu Arhi (il “citesc” zilnic) si nici cu Visurat (pe care il citesc… saptamanal). Am ceva cu retetele care promoveaza un mic dejun horror.

Cum sa gatim carnea de pui…

Carnea de pui (de gaina) este, pentru unii, aliment traditional. Schnietzel, sote, tocana, la gratar, la cuptor – pui, pui si iar pui. Este animalul cel mai mancat de pe glob, sunt lanturi intregi de fast-food care servesc numai pui (doh ! stiti si voi care), este mancarea preferata de regimo-fili (“un piept de pui la gratar va rog”), este prima carne care-o mancam ca bebelusi si este carnea care se da, tradional, la parastase.

Internetul geme de informatii despre carnea de pui – cum se prepara, cum se mananca, ce contine… Articolasul asta nu este “inca un ghid pentru gatit puiul” ci este experienta mea proprie cu soiul asta de carne, cel mai usor de gatit dupa parerea mea. N-am sa zic despre cat de hranitor e, cat de sanatos e, cate calorii are si alte aberatii. Las asta in seama “specialistilor” mai invatati in ale bucatariei decat mine. Continue reading

Cugetari de pranz – junkfood…

Stand la coada dupa o clatita urmaream un om care prepara o saorma (chicken kebap la “ei”) si m-a lovit o intrebare existentiala – oare de ce saorma noastra mioritica e considerata junk-food ?! Are piept de pui, castraveti, ocazional rosii, varza, o lipie – no junk. Idem pentru hamburgers – carne de vita tocata pusa pe gratar, o chifla, o felie de rosie… Nici aici nu avem junk. Cartofii prajiti ? No junk. McDonald’s ? Peste pane, salata, hamburgers … eu nu vad junk-ul.

Lasand la o parte fitoseniile cu “ingrasa, cade creu, nu e usor” si alte cacaturi de gen… unde e junk-food-ul in toate astea ? Sau sunt altele.

Weird…