Un of…
aprilie 15, 2008
(ganduri random despre locul in care traim)
Nu stiu cum si de ce dar n-am facut niciodata parte din acea categorie de oameni care dau vina pe Romania pentru toate cacaturile din viata lor. Nu am fost niciodata un fanatic care sustine ca traim intr-o mizerie crunta. Deja a ajuns un trend sa zici “traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul”…
Ca reactie la orice neplacere pe care o are omul in viata zice ca “deh, traim in Romania”. Vezi un betiv pe strada ? Deh, traim in Romania. Ploua si e trafic ? Deh, traim in Romania. Vecinul tau are muzica data tare ? Deh, traim in Romania. Pe mine toate reactiile astea au ajuns sa ma enerveze. Nu TOTUL e din vina Romaniei.
In fine concluzia este ca e foarte usor sa dam vina pe faptul ca traim in Romania dar sa nu facem nimic pe tema asta. Ne bagam picioru in el de trafic dar nu ne dam seama ca noi blocam intersesctiile; pe ce motiv ? “Pai altfel nu treci nene, stam dooj-da-ani aici”. Stam linistiti in cercul nostru vicios si ne lamentam ca tara nu face nimica pentru noi. Ne plangem ca ne fura politicienii dar mergem si-i votam in continuare.
In lumina celor de mai sus oamenii emigreaza. Si aici am intalnit doua tipuri de “fugari”. Tipul “io-mi bag pvla in ea de tara, ma cac pa tot si plec frate” – oameni care ar pleca si intr-un container numai plecati sa fie; si nu ma refer la capsunari, ci la oameni cu studii, cu o pregatire, cu o situatie. Pe langa ei este tipul “ba, sa mor… nu ma trage ata sa plec dar cand ma uit in jur…” – si aici este intr-un fel si tipul meu. Cumva dupa ce mi-am asigurat un job decent, un acoperis, masina e pe vine – in fine, ma descurc bine, am inceput sa ma uit in jur la oamenii ce populeaza tara asta – functionarii de banca, agentii de paza (vezi Auch-an
), functionarii publici, lucratorii, primarii. Nu ma deranjeaza cersetorii, pe bune ca nu (si in Paris sunt, nu e Bucuresti micu paris:) ); nu ma deranjeaza maidanezii, nu ma deranjeaza tiganiiromii din piete care vand flori, nu, chiar nu ma deranjeaza. Ma deranjeaza aia care sapa santuri si le lasa asa, aia care fac locuri de joaca doar in an electoral ca sa fie lasate patru ani in paragina pe urma, aia care planteaza flori doar ca sa fie alesi, aia care schimba borduri de patru ani incoace, aia pe care toata lumea o sa-i voteze in lipsa de altceva…
…si asa ma prinde un dor de meleaguri un pic mai civilizate, mai nepasatoare la problemele societatii (pentru ca nu sunt), cu oameni mai amabili si cu iarba mai verde. employireland.com FTW !!!
Entry Filed under: Furia oarba, Romania - tara mea de vis. Etichete: jobs, mizerii, nervi, ofuri, romani.
1 Comment Add your own
Leave a Comment
Some HTML allowed:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <pre> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
1.
Diana | octombrie 17, 2008 at 2:29 pm
Nu eşti singurul care nu e de acord cu a da vina pe România pentru toate problemele
Şi nu zic numai de mine, au mai scris şi alţii asemănător (de ex. vezi la tudi.ro că are un articol despre ceea ce numeşte el “smiorcăiala românească”).
La partea cu “un dor de meleaguri un pic mai civilizate”, am simţit şi eu la fel. Dar civilizarea asta are un (cel puţin unul) preţ: eşti “străinul”. Şi cred că soluţia nu e să iau civilizaţia altora de-a gata, ci să încerc (alături de alţii de aceeaşi părere) să o aduc şi la noi.